Bucureşti, Gara de Nord, zi lucrătoare, ora 10,18.
Două femei de la ţară, trecute de cinzeci de ani, se strecoară anevoie, târând după ele sarsanale grele, prin mulţimea de pe peron, care aşteaptă ca trenul să fie tras la peron.
FEMEIE I: Te uitaşi bine, Mărioaro, pe linia asta aduce trenu’?
FEMEIE II: Da’ cum de nu, Safto! Mă uitai bine, ce Dumnezeu! Peronu’ opt.
FEMEIE I: La Filiaşi?
FEMEIE II: La Filiaşi, femeie! Că doar nu-s toantă!
VOCE LA MEGAFOANELE GĂRII: Trenul personal 9013, în direcţia Videle, Roşiori, Caracal, Craiova, Filiaşi, Strehaia, Drobeta–Turnu Severin, Orşova, Caransebeş, Lugoj, Timişoara, va fi garat pe linia 8 şi va pleca la ora 10,57.
FEMEIE II (la auzul cuvântului Filiaşi, jubilând): Văzuşi, Safto! Filiaşi!...
Cele două femei se îndepărtează către capătul peronului discutând cu însufleţire. La piciorul unui stâlp de metal care susţine acoperişul peronului, pe lângă care ele tocmai au trecut, şade direct pe ciment un cerşetor între două vârste, murdar în ultimul hal, purtând haine zdrenţuite, lustruite şi scorţoase de atâta jeg. Lângă el vedem două sacoşe ponosite, într-o rână, o sticlă goală răsturnată, o alta în picioare, cu un rest de băutură pe fund, şi nişte rămăşiţe de mâncare împrăştiate pe un petic de ziar. Cerşetorul şade îmbrăţişându-şi genunchii cu braţele şi are o privire rătăcită.
CERŞETORUL (strigă cu o voce foarte sonoră, cu accente dramatice, imitând totuşi vocea de la megafoane): Trenul personal spre Craiova, Filiaşi şi... mai departe... va fi garat şi... va avea plecarea de la linia 3!
Le vedem pe cele două femei, la o oarecare depărtare, tresărind şi întorcându-se brusc una spre cealaltă, consternate.
FEMEIE I: Păi parcă spuneai că pe linia 8!
FEMEIE II: Dracu’ să-i ia de nebuni, Doamne iartă-mă!
CERŞETORUL (strigând tot mai disperat, fără şir, renunţând la orice încercare de imitare a vocii de la megafoane): Sose-seşte şi plea–la–lacă! Pe peron–pe linie–pe peron! Pfu–pfu–pfu–pfu... pfu–pfu–pfu–pfu... pfu–pfu–pfu–pfu! La Caracal! La Caracal! Cra–cra–cra! La–ra–ca–lacal! Cra–io–lo–va! Craio–vo–va! La Craiova! Turnu Severin! Brin–brin–brin! La Viena! La Budapesta! La Buda–pese–pesta! (Cele două femei îşi aruncă priviri semnificative: s-au dumirit.) La Moscova vine trenul personal–accelerat! Rapid la Moscova! Personal! Nu se mai opreşte nimica! Nimica! Vine trenurile! La Londra! Toată lumea în tren, la Londra! Pfu–pfu–pfu–pfu... pfu–pfu–pfu–pfu... pfu–pfu–pfu–pfu!... Nimenea nu mai mănâncă, nimenea nu mai doarme! Să vină trenurile! Îmbarcarea şi pe front! Îmbarcarea şi pe front! Îmbarcarea şi pe front! Îmbarcarea şi pe front! A–a–a–a–a! A–a–a–a–a! Pe front, la Moscova! Pfu–pfu– pfu–pfu... pfu–pfu–pfu–pfu... pfu–pfu–pfu–pfu! Pe front, la Moscova!
Cu capul în pământ, înspăimântate, cele două femei se îndepărtează aproape fugind. În jurul cerşetorului s-a făcut loc gol.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu