Despre (alte) traduceri

(15 august 2019)

Scrisoare către domnul Sabin Orcan, director Newsweek România
(deocamdată fără răspuns)

Citesc cu plăcere săptămânalul Newsweek și îmi propun să-l citesc în continuare. Nu pot însă să nu-mi exprim dezamăgirea legată de traducerea articolelor din engleză. Am observat stângăcii și într-un număr anterior, dar le-am pus pe seama întâmplării. Odată cu numărul din 6–12 sept. însă, am început să cred că stângăciile sunt „sistematice”. N-am să vă fac o listă completă cu erorile întâlnite; am să vă dau doar câteva exemple.

Iată, la pag. 48, scrie: „Unii patologi rezistă AI”. Da, în engleză se zice „to resist” cu sensul de a se împotrivi/opune, dar sensul lui „a rezista” din lb. română încă nu s-a deplasat către cel din engleză; deci sună ciudat. Apoi: „Și îmi pot da o a doua opinie, poate să mă salveze de a face o greșeală catastrofală”. Da, e adevărat, am început și noi să folosim „to save”, de pildă când salvăm fișiere. Totuși, sensul aici este de „a scuti/feri de”; sună cam ciudat și aici, s-o recunoaștem. Apoi: „a prelua sistemul și a ateriza un avion pe Hudson”. În lb. română, „a ateriza” este un verb intranzitiv. Deci nu poți „să aterizezi” un avion, poți cel mult să-l aduc la sol, sau cam așa ceva. Apoi: „de a decide dacă un medicament avea sau nu efect”. Aici nu este propriu-zis o greșeală de traducere ci mai degrabă de ortografie. Corect: „dacă un medicament are sau nu...” Apoi: „va fi de asemenea un membru critic al echipei respective”. Aici nu pot să vă spun cum ar trebui să fie corect, tot ce pot să vă spun este că sună... awkward!

Undeva, nu mai știu la ce pagină, am întâlnit locuțiunea „indivizi și oameni”. Nu îmi imaginez cum poate să arate „substratul” englezesc; dar, altfel, ce poți să deduci? Că doar o parte indivizi sunt oameni, sau doar o parte din oameni sunt indivizi?

La pag. 50: „un pacient primește un test pentru o tumoră”. Pacienții nu primesc niciodată teste, lor li se fac teste. Apoi: locuțiunea „cercetătorii academici” sună total anapoda. Nimeni din lumea cercetării din România n-ar folosi o asemenea expresie. Poți spune: „cercetătorii din domeniul academic”, de pildă. E un pic mai lung, dar asta este!

La pag. 53: „Procentul pacienților cu cancer care au falimentat în doi ani de la diagnosticare”. Asta e cea mai gogonată dintre toate. Sper că nu e vorba de falimentul în afaceri al pacienților! Probabil că în original este verbul „to fail”, care, în afara de sensul „a falimenta” (într-adevăr), îl mai are și pe acela de „a eșua”; care se potrivește în cazul de față.

La pag. 62 se vorbește de „produse petrolifere”. Evident, e vorba de produse petroliere.

Și o ultimă observațíe, de astă dată de natură tehnică: e vorba de caseta din stânga paginii 60, unde cu greu poate fi deslușit textul de la limita dintre... pământ și Spațiu. N-ar strica mai multă atenție.

Toate erorile de traducere, din păcate destul de numeroase, sunt cu atât mai de neînțeles, cu cât aveți printre colaboratorii dumneavoastră (mă rog, contributori, dacă țineți neapărat) pe eminentul traducător din engleză Radu Paraschivescu; căruia i-aș adresa o șarjă amicală, parafrazând cuvintele unui cântec al formației Taxi: „Unde cauți tu, unde cauți tu... eroarea? Nu știi că-i aici?” Apropo de erorile pe care colaboratorul dumneavoastră le caută (și le găsește) aiurea. Nu și la Newsweek.

Cu aceeași apreciere, cu nimic atenuată de observațiile de mai sus, și cu sincere urări de succes în tot ce veți întreprinde.

Paul Tumanian, București