Lumea, în degringoladă. Ar putea Pandemia de COVID-19 să fi fost cauza? IA răspunde afirmativ

Mai întâi a venit Pandemia de COVID-19; apoi, în succesiune rapidă, nemaiîntâlnită, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; apoi criza ostaticilor din Israel și riposta Israelului împotriva HAMAS; schimbarea de regim din Siria; apoi ascensiunea forțelor extremiste în mai multe țări din Uniunea Europeană, inclusiv întruchiparea din „nimic” a obscurantistului candidat la președinție Călin Georgescu în România; culminând cu reinstalarea lui Donald Trump în fotoliul prezidențial din Statele Unite, cu toată cascada de consecințe care a și început.

L-am întrebat pe ChatGPT: „Crezi că actualul dezechilibru la nivel mondial ar fi putut fi provocat de Pandemia de COVID-19 prin cine știe ce efecte perverse?”

Și iată ce mi-a răspuns IA:

Da, pandemia de COVID-19 a avut efecte profunde și uneori perverse asupra echilibrelor globale, atât economice, cât și politice, sociale și psihologice. Dacă privim în ansamblu, criza sanitară a funcționat ca un catalizator pentru fenomene care mocneau deja, accelerând tendințe destabilizatoare. Câteva direcții relevante:

1. Economic și geopolitic
• Lanțurile de aprovizionare au fost grav perturbate, ceea ce a dus la inflație și la creșterea prețurilor la energie și alimente. Aceste probleme au contribuit indirect la nemulțumiri sociale și instabilitate politică.
• Naționalism economic — pandemia a forțat multe state să-și regândească dependențele economice de China, ceea ce a adâncit conflictul economic dintre SUA și China.
• Accelerarea crizei energetice — lockdown-urile au scăzut cererea de petrol, iar reluarea bruscă a activităților economice a provocat o criză energetică globală, cu efecte încă resimțite.

2. Social și psihologic
• Polarizare și radicalizare — pandemia a împins societățile într-o stare de anxietate colectivă. Măsurile restrictive, de la lockdown-uri la vaccinare obligatorie, au alimentat teorii ale conspirației și au întărit atitudinile anti-sistem.
• Criza încrederii în instituții — mulți oameni au simțit că guvernele, OMS și autoritățile medicale au gestionat haotic criza, ceea ce a dus la scăderea credibilității lor și la explozia mișcărilor populiste și extremiste.
• Efecte psihologice de lungă durată — anxietatea, depresia și izolarea socială au lăsat urme adânci în societate.

3. Efecte politice
• Consolidarea autoritarismului — unele regimuri au folosit pandemia ca pretext pentru a restrânge libertăți și a spori controlul asupra populației.
• Reconfigurarea relației stat-cetățean — în multe țări, statul a fost nevoit să intervină masiv în economie (subvenții, ajutoare de șomaj), ceea ce a schimbat mentalitatea oamenilor față de rolul guvernului.

4. Schimbări în mentalitatea colectivă
• Acceptarea supravegherii sporite — pandemia a normalizat măsuri intruzive, precum certificatele verzi, ceea ce a deschis calea pentru o societate mai controlată digital.
• Scăderea apetitului pentru risc — multe persoane și-au reconsiderat prioritățile, punând mai mult accent pe siguranță decât pe aventură și inovare.

Deci, da, dezechilibrul actual are în mod cert rădăcini în pandemia de COVID-19, dar nu ca o cauză unică, ci mai degrabă ca un declanșator sau amplificator al unor probleme preexistente.