(28 august 2020)
Brisbane, ed. Humanitas, 2019. O carte care ține atenția trează de la prima pagină până la ultima. O carte care ține atenția trează poate fi o carte proastă? Evident, nu? Personal, mi-a amintit de alte cărți captivante apărute acum câteva decenii: Aeroportul, Roțile, ambele de Athur Hailey, dar și de filmul Love story, despre care s-a spus la vremea respectivă că are toate ingredientele necesare pentru a fi un mare succes de public. Geo Bogza, într-una din „Cronicile optimistului” din Cotidianul, și-a intitulat mini-comentariul despre Love story „Cartofi prăjiți”. În sensul că emană un miros atât de apetisant în jur, încât toată lumea se oprește să cumpere. Mi-am amintit de un banc din anii ’70: Cică rușii ar fi făcut și ei un film inspirat de Love story: „Storylov”. Cam asta cred că se poate spune și despre Brisbane-ul lui Vodolazkin: Storylov.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
<em>Călătoria</em> [neterminată a] <em>minții</em>, de Ogi Ogas și Sai Gaddam
Încearcă autorii să explice cum funcționează conștiința: „Cartelul conștiinței nu e nici întâmplător, nici emergent. Cartelul însuși (la f...
-
(15 iulie 2018) În autobuzul cu care mă întorc acasă, o femeie în vârstă, dar nu foarte, destul de scundă, slabă, purtând o bluză albă, cur...
-
Johan Huizinga afirmă că instinctul ludic la om există. Mi s-a părut până acum că e o exagerare, am încercat să găsesc argumente împotrivă ș...
-
Două sanatorii, două lumi diferite. Sanatoriul lui Mann (Berghof) este un palat grandios, uneori grandilocvent, un adevărat teatru ideologic...

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu