(4 ianuarie 2019)
Într-un muzeu de la Paris au instalat nişte simulatoare care redau „senzaţiile” vârstei de optzeci de ani. Vizitatorii vin, le încearcă, simt durerile la încheieturi — la mâini, la coate, la umeri —, şi îi plâng pe bieţii bătrâni. Empatizează! Cică ar fi venit să empatizeze şi un bătrân de nouăzeci de ani. La sfârşit, întrebat ce a simţit, ar fi răspuns: Ce bine era la optzeci de ani! Uitasem!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
<em>Călătoria</em> [neterminată a] <em>minții</em>, de Ogi Ogas și Sai Gaddam
Încearcă autorii să explice cum funcționează conștiința: „Cartelul conștiinței nu e nici întâmplător, nici emergent. Cartelul însuși (la f...
-
(15 iulie 2018) În autobuzul cu care mă întorc acasă, o femeie în vârstă, dar nu foarte, destul de scundă, slabă, purtând o bluză albă, cur...
-
Johan Huizinga afirmă că instinctul ludic la om există. Mi s-a părut până acum că e o exagerare, am încercat să găsesc argumente împotrivă ș...
-
Două sanatorii, două lumi diferite. Sanatoriul lui Mann (Berghof) este un palat grandios, uneori grandilocvent, un adevărat teatru ideologic...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu