(2 noiembrie 2018)
Îmi amintesc de un incident mărunt petrecut cu mulţi ani în urmă. În troleibuzul 66, un bătrân călător, nemulţumit de felul cum era tratat, se adresa cu reproş în glas celor din jur. Eu nu am şaizeci de ani! spunea. Eu am optzeci!
Ce ciudat că n-am uitat! Şi uite că au trecut anii şi, la rândul meu, pot spune în seara asta: Eu nu mai am şaizeci de ani. Dar nici optzeci! În seara asta am şaptezeci şi nouă. Doar în seara asta. Căci de mâine…
vineri, 22 decembrie 2023
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Scrisoarea primăriței din Câmpina către ministra mediului, Diana Buzoianu
Cum o citesc eu Primărița din Câmpina, pesedista Irina Mihaela Nistor, i-a trimis ministrei mediului, pădurilor și apelor o scrisoare — „...
-
Johan Huizinga afirmă că instinctul ludic la om există. Mi s-a părut până acum că e o exagerare, am încercat să găsesc argumente împotrivă ș...
-
(15 iulie 2018) În autobuzul cu care mă întorc acasă, o femeie în vârstă, dar nu foarte, destul de scundă, slabă, purtând o bluză albă, cur...
-
Doar câteva gânduri (fără I.A. nu se mai poate!) Eu : Deci, cum e cu mecanica everettiană?... Eu, experimentator, am un fascicul de electr...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu