(13 decembrie 2018)
Nu era măr ceea ce aveam în faţă, ci un fruct mult mai mare, de o formă imprecisă, a cărui caracteristică principală era nişte găurele pe suprafaţa fructului, din care dădeau să iasă viermişori aidoma celor din mere — unul ici, altul colo. Şi eu trebuia să-i prind şi să-i strivesc. Nu era foarte greu, doar că unii dintre viermişori, când întindeam mâna spre ei, se retrăgeau în tunelul lor miniatural. Trebuia să-mi duc treaba la bun sfârşit, sub ameninţarea difuză a unei autorităţi, nu atât imperativă, cât mai ales vigilentă.
În ultimele două zile, îndeletnicirea mea de căpetenie fusese corectarea urgentă a unui manuscris. Semnificaţia visului mi-a devenit clară: viermişorii erau greşelile din text, pe care eu trebuia să le găsesc şi să le... îndrept/strivesc!
Sunt sigur că asta ar fi fost și interpretarea lui Freud!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Da, instinctul ludic există!
Johan Huizinga afirmă că instinctul ludic la om există. Mi s-a părut până acum că e o exagerare, am încercat să găsesc argumente împotrivă ș...
-
Deși un scop ultim al lumii și al vieții nu există (sau, poate, nu este cunoscut încă), totuși natura nu creează nimic fără un scop, gratis,...
-
Sunt în lume, în desfășurare, evenimente pe care le-aș numi majore. Ascensiunea extremismului este unul din ele, dar extremismul nu e ceva n...
-
De ce este atât de inconsecvent Unamuno? Ne explică el însuși, în ultimul capitol din Sentimentul tragic al vieții : „Au plecat din mâinile ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu