Comunism versus nazism

Mă limitez la un citat din Vladimir Volkoff: Tratat de dezinformare (ed. Antet, trad. Mihnea Columbeanu, pp. 118–119). Cred că nimeni nu putea exprima mai bine toleranța cu care este tratat în lumea largă comunismul în raport cu nazismul și, aș adăuga, cu alte ideologii la fel de perdante și de criminale.

Și să nu creadă nimeni că este doar o chestiune de reglare a conturilor cu istoria. Dacă n-ar fi fost ideologia comunistă, fie și latentă și difuză, în rândul electoratului din România, n-am fi avut astăzi haita Dragnea & Tăriceanu et. Co.

Iată citatul.

„Ideea comunistă, se aude adesea, era generoasă în sine. Pur și simplu, a fost aplicată prost de ruși, ceea ce nu e deloc surprinzător, din moment ce ei nu au cunoscut niciodată democrația. Stalin (despre a cărui «inimă iubitoare» vorbea, încă nu demult, Paul Eluard) a provocat avortul ideilor frumoase ale lui Lenin. Încercați să vă prezentați într-un salon sau într-un birou ca un nazist, fie și pocăit: veți vedea rezultatul. Dacă vă declarați comunist activ, aceasta depinde de mediu, unii vor îndrăzni poate să vă privească pieziș; ca fost comunist veți fi primit bine oriunde — spun clar: oriunde. Nu demult, un prim-ministru francez și-a omagiat în public colegii comuniști și nimeni nu l-a scuipat în față.

Comuniștii au reușit să se facă să uite:
— că regimul comunist a costat viața a o sută de milioane de ființe omenești, cel puțin;
— că a inventat lagărele de concentrare;
— că a deportat populații întregi;
— că a reintrodus oficial tortura în interogatorii;
— că a dus la falimentul economic al tuturor țărilor unde a fost implantat;
— că a sterilizat pe plan intelectual popoare întregi;
— că le-a prejudiciat iremediabil băncile genetice;
— că a violat independența mai multor țări;
— că a recurs sistematic la teroare și la minciună, ca mijloace de guvernare.

Jos pălăria!

Nazismul, care a făcut aproximativ de zece ori mai puține victime decât comunismul, a fost definitiv și pe bună dreptate veștejit de procesele de la Nürnberg și supus unei eradicări totale, printr-o politică de denazificare aplicată ca cel mai eficient mod.

Comunismul nu a făcut obiectul nici unei sancțiuni, în nicio țară, și continuă să apară în opinia multor oameni ca o mișcare politică onorabilă, alături de toate celelalte.

Recunoașteți că așa ceva e de-a dreptul incredibil și este greu să nu o considerăm o victorie a dezinformării (...) în favoarea consimțământului patologic al Occidentului.

Se regăsesc toate: manipulare mascată (comunismul se ascunde acum sub masca social-democrației sau, în Rusia, a naționalismului); manevrare a opiniei publice pasive; informații deturnate, ignorate, filtrate savant, și scopuri politice evidente:

— în Rusia, reconstrucția unei societăți a privilegiilor cu tendințe mafiote, gata să facă orice concesii Rusiei ortodoxe și tradiționale;
— în Occident, distrugerea definitivă a tuturor valorilor moștenite de la creștinism și constituirea unei societăți fără alte structuri decât cele care se ivesc din corupția ambiantă.”

(Articol publicat inițial, în sept. 2017, pe blogul WordPress „Impresii și opinii”, desființat)