(12 martie 2022)
E clar că proza românească e altfel. M-am tot întrebat cum s-o caracterizez în puține cuvinte. Dezorganizată? Lipsită de imaginație? Fără perspectivă? Lipsită de inventivitate? Neprofesionistă?... Cred că până la urmă cea mai potrivită caracterizare ar fi, împrumutând o expresie din medicina de urgență: Proza românească (în cea mai mare parte) e incompatibilă cu viața.
<em>Călătoria</em> [neterminată a] <em>minții</em>, de Ogi Ogas și Sai Gaddam
Încearcă autorii să explice cum funcționează conștiința: „Cartelul conștiinței nu e nici întâmplător, nici emergent. Cartelul însuși (la f...
-
(15 iulie 2018) În autobuzul cu care mă întorc acasă, o femeie în vârstă, dar nu foarte, destul de scundă, slabă, purtând o bluză albă, cur...
-
Johan Huizinga afirmă că instinctul ludic la om există. Mi s-a părut până acum că e o exagerare, am încercat să găsesc argumente împotrivă ș...
-
Două sanatorii, două lumi diferite. Sanatoriul lui Mann (Berghof) este un palat grandios, uneori grandilocvent, un adevărat teatru ideologic...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu